Boala coronariana – informații generale

Boala coronariana reprezinta afectarea vaselor de sange ale inimii (arterele coronare) prin ingustarea progresiva a arterelor in urma aparitiei placilor de aterom. Exista si alte cauze de ingustare a lumenului arterelor, cum ar fi malformatiile congenitale, anumite inflamatii ale vaselor de sange sau afectari post-iradiere.

Placile de aterom sunt depozite de grasime, celule albe imunitare si alte substante ce ingusteaza peretii arterelor pe masura ce se maresc, astfel incat vasele devin incapabile sa asigure un aport de sange oxigenat suficient funtionarii corecte a inimii. Cu cat placile de aterom se maresc, acestea se pot rupe si migra si pot provoca blocarea partiala sau totala a fluxului sangvin ce iriga inima. Intarzierea perfuziei celulare de obicei provoaca o durere toracica intensa, aceasta angina pectorala fiind prezenta la aproximativ 50% dintre pactientii cu boala coronariana(printre manifestarile ce nu provoaca durere se pot numara insufinienta cardiaca si aritmiile).

Boala coronariana reprezinta in prezent principala cauza de deces la nivel mondial, aceasta tendinta se va mentine conform studiilor OMS si in deceniul urmator, datorita imbatranirii populatiei, cresterii prevalentei obezitatii si diabetului zaharat de tip 2 si cresterii prevalentei factorilor de risc la tineri. Estimarea OMS este ca in 2025 vor fi peste 11 milioane de decese prin boala coronariana, spre deosebire de 7.6 milioane din 2005. Conform studiului Framingham, riscul de aparitie a bolii coronariene simptomatice este de 49% dupa varsta de 40 de ani pentru barbati si de 32% pentru femei. Simptomele apar dupa 40 de ani, dar placile de aterom se formeaza cu mult timp inainte, acest lucru fiind favorizat de factorii de risc cardiovasculari.

Aparitia bolii este direct influentata de prezenta factorilor de risc, cu cat se asociaza mai multi cu atat va creste riscul de boala. Principalii factori de risc cardiovasculari sunt hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat, nivele necorespunzatoare ale colesterolului in sange, sedentarismul, obezitatea si fumatul. Exista si factori de risc nemodificabili (asupra carora nu putem avea nici o influenta) cum ar fi sexul masculin, mostenirea genetica sau varsta inaintata. Angina pectorala (durerea) este manifestarea simptomatica predominanta a bolii coronariene si atinge maximul de frecventa intre 55 si 65 de ani la barbati.

Urgenta medicala a bolii coronariene este necroza(moartea) celulelor cardiace, infarctul fiind cel mai frecvent sindrom coronarian acut(pe langa angina instabila). Acesta apare atunci cand fluxul de sange este total blocat, sau aproape total blocat si nu mai ajunge sange cu oxigen la celule, acestea incepand sa necrozeze in numar cat mai mare. De obicei apare prin ruptura unei placi de aterom, dar reducerea brusca a perfuziei cardiace poate aparea si prin diferite traumatisme sau afectari ale inimii, astfel  infarctul va fi clasificat in mai multe tipuri:

  1. Tipul 1: infarct miocardic spontan datorat unui eveniment primar cum ar fi ruperea unei placi de aterom
  2. Tipul 2: infarct miocardic secundar datorat fie unui necesar crescut de oxigen(efort fizic intens ) fie unui aport inadecvat, cum ar fi intr-o embolie, anemie, aritmie, hipertensiune sau hipotensiune arterial
  3. Tipul3: moartea subita cardiaca, de obicei este insotita de simptome cardiace
  4. Tipul 4: infarctul miocardic asociat cu angioplastie coronariana transluminala percutana (4a) si cel asociat cu tromboza de stent (4b)
  5. Tipul 5: infarctul miocardic asociat by-pass-ului aorto-coronarian.